Avantajul pastrarii reflexelor primare, exersarea si dezvoltarea lor, ne conduce la o evolutie psihiomotorie armonioasa si precoce. Tocmai de aceea, ca un copil sa se formeze in plan psihic, trebuie mai intai sa-si insuseasca siguranta si confortul fizic, realizandu-si astfel o decentrare a atentiei de pe propriul corp. Altfel, apar dificultati in ascultarea unor consemne, in concentrarea asupra unei activitati, in dezvoltarea imaginatiei sau a creativitatii.
Pe de alta parte, datorita dezvoltarii musculaturii si a maririi mobilitatii articulatiilor care sustin in conditii optime sistemul osos, copilului i se scurteaza considerabil acea perioada de egocentrism perceptiv si motric. Astfel, el isi construieste mai devreme un spatiu, un timp, un univers in care initierea actiunii si aparitia efectelor isi contureaza un inteles. Socializarea se va realiza intr-un cadru mult mai larg, mai detensionat, mai placut si mai bogat in informatii.
In plus, mediul acvatic are un efect relaxant pentru copii, stimuland curiozitatea si canalizandu-le energia, permitandu-le sa culeaga neincetat informatii. Tentativele de a-l stapani, il ajuta pe copil sa descopere, sa actioneze asupra lui, dar si sa primeasca actiunea acestuia asupra propriului corp, conducandu-l spre cunoasterea de sine.
Educatia acvatica la aceasta varsta constituie prima experienta educationala si de socializare, desfasurata in afara mediului cunoscut de copil, cel de acasa; odata ce incep acest program, copiii nu vor avea frica de apa si vor invata conduita de siguranta in apa mai devreme decat alti copii de aceeasi varsta.
Dupa 4 luni, din punct de vedere psihologic, copilul manifesta un interes evident pentru lumea exterioara. Copilul incepe sa dezvolte o cunoastere a ceea ce poate face pentru a produce rezultatele dorite, obtinuta la inceput intamplator, post facto.
Intre 8 si 12 luni apare primul comportament cu adevarat intentional, copilul poate distinge intre mijloace si scop, in urmarirea unui obiectiv.
Conform protocolului de lectie, o sedinta de educatie acvatica pentru aceasta categorie de varsta poate dura maxim 35 de minute, in functie de disponibilitatea copilului.
Obiective:
- Acomodarea cu mediul acvatic
- Stimularea reflexului de apnee in momentul imersiei
- Stimularea miscarii membrelor inferioare si superioare
- Stimularea pozitiei verticale in mediul acvatic, care pregateste adoptarea pozitiei bipede pe uscat si mers voluntar
- Stimularea prehensiunii (reflexul de apucare)
- Stimularea tonusului muscular.
Ceea ce este specific la aceasta varsta este descoperirea de noi mijloace prin explorare activa, reprezinta o perioada de tranzitie, ce face trecerea de la activitate acvatica la initiere inot. Copiii se observa unul pe celalalt, incep sa interactioneze si chiar sa se angreneze in desfasurarea unei activitati de grup. Astfel, este favorizata aparitia unor abilitati sociale, atat verbale cat si non-verbale.
Copiii pot descoperi acum, solutii complet noi la problemele pe care le au, printr-un proces activ de incercare si eroare.
Intre 18 si 24 luni, copilul devine capabil pentru prima data, de reprezentari mentale, este capabil sa gandeasca despre lume si sa actioneze asupra ei intern sau mental, nu numai extern, prin comportament, urmand astfel, perioada de dezvoltare cognitiva.
Conform protocolului de lectie, durata unei sedinte de educatie acvatica pentru aceasta categorie de varsta este de maxim 40 de minute, in functie de disponibilitatea copilului.
Obiective:
- adaptarea si deplasarea in mediul acvatic
- stimularea reflexului de apnee în momentul imersiei prin imprimarea unei respiratii specifice acvatice
- stimularea miscarii specifice înotului a membrelor inferioare si superioare
- dezvoltarea prehensiunii.
Bagajul motric al unui copil incadrat la aceasta categorie de varsta permite trecerea catre initiere inot, insa miscarile specifice sunt slab reprezentate si astfel, nu se va pune accent decat pe invatarea unui singur procedeu de inot.
Dupa varsta de 2 ani, din punct de vedere psihologic, apare abilitatea reprezentationala sau functia simbolica, care ii permite copilului sa foloseasca un lucru pentru a reprezenta altceva. Ei incep sa aprecieze faptul ca persoana care creeaza un simbol ii determina si semnificatia.
Conform protocolului de lectie, durata unei sedinte pentru aceasta categorie de varsta este de maxim 45 de minute, in functie de disponibilitatea copilului.
In paralel cu initierea in inot se va urmari:
- Dezvoltarea calitatilor volitive
- Dezvoltarea capacitatii de concentrare
- Adaptarea si deplasarea in mediul acvatic
- Invatarea mecanismului respiratiei acvatice
- Stimularea miscarii specifice inotului a membrelor inferioare si superioare
Personalitatea unui copil de peste 4 ani este mult mai complexa fata de etapele de varsta precedente, motiv pentru care sunt introduse in procesul de instruire mai multe elemente de tehnica, ce presupun o coordonare mai buna in corelatie cu reprezentarea mentala ( ideomotricitate ).
La aceasta varsta apare si fenomenul imitatiei, abilitatea de a imita comportamente din trecut, ceea ce implica capacitatea de a stoca amintiri.
Conform protocolului de lectie, durata unei sedinte pentru aceasta categorie de varsta este de maxim 45 de minute, in functie de disponibilitatea copilului.
Ca si componente ale acestui proces de invatare, se urmareste:
- cresterea capacitatii de efort prin dezvoltarea calitatilor motrice ca forta, viteza si rezistenta, cat si a formelor de manifestare a acestora
- dozarea efortului avand ca parametri intensitatea si volumul
- dezvoltarea capacitatii coordinative (orientarea spatio-temporala, mobilitate-suplete, ritmul si tempoul)
Din punct de vedere al tehnicii:
- se corecteaza miscarile incorect executate si greselile fundamentale ce pot conduce la invatarea gresita a procedeului de inot
- se invata si se perfectioneaza coordonarea picioare-respiratie
- se invata mecanismul de respiratie acvatica in coordonare cu miscarile specifice ale membrelor inferioare si superioare.
Un studiu statistic desfaurat la Clubul Micii Campioni a aratat ca inteligenta emotionala si stima de sine sunt considerabil mai crescute la copiii care practica educatia acvatica.